Cum ne putem adresa la CEDO

Ce este Curtea Europeana a Drepturilor Omului?
 
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg. El este compus dintr-un numar de judecatori egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei care au ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Acestea sunt astazi1 in numar de 46. Judecatorii actioneaza la Curte cu titlu individual si nu reprezinta nici un stat. Pentru tratarea plangerilor, Curtea este asistata de o grefa compusa in special din juristi care provin din toate statele membre (numiti si „referenti”).  Acestia, complet independenti de tara lor de origine, nu reprezinta nici reclamantii nici statele.

Ce face Curtea Europeana a Drepturilor Omului?

Curtea aplica prevederile  Conventiei europene a drepturilor omului. Verificarea respectarii de catre state a drepturilor si garantiilor prevazute de Conventie, reprezinta misiunea Curtii. In acest  sens, aceasta trebuie sesizata printr-o plangere (denumita „cerere”) depusa  de persoane sau, uneori, de state. In cazul in care Curtea constata o incalcare a unuia sau a mai multor drepturi de catre un stat membru, aceasta emite o hotarare. Hotararea este obligatorie, tara in cauza fiind
obligata sa o execute.

Cu ce fel de probleme se ocupa CEDO?
 
Poti sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului in legatura cu cazuri in care ti-a fost incalcat unul sau mai multe drepturi prevazute in Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Ce este Conventia Europeana a Drepturilor Omului?

Conventia este un tratat international prin care numeroase state europene (47 in prezent) au cazut de acord sa protejeze anumite drepturi fundamentale ale cetatenilor. Aceste drepturi sunt prevazute în Conventia însasi, precum si în
protocoalele nr. 1, 4, 6, 7 si 13, la care o parte dintre state au subscris.

Pe scurt, drepturile prevazute de Conventie sunt:
– dreptul la viata,
– dreptul la un proces echitabil in materie civila sau penala,
– dreptul de a respecta viata privata si de familie, libertatea de exprimare, libertatea de gandire, constiinta si religie,
– dreptul la un recurs efectiv,
– dreptul de a se respecta bunurile proprii,
– dreptul la vot si dreptul de a se prezenta la alegeri.

Conventia si protocoalele sale prevad interzicerea urmatoarelor:
– tortura si pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante,
– detentia arbitrara si ilegala,
– discriminarea in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de Conventie,
– expulzarea sau neprimirea de catre un stat a propriilor cetateni,
– pedeapsa cu moartea,
– expulzarea colectiva a strainilor.

Concret, problemele cu care diversi cetateni se adreseaza CEDO includ:
– tortura si relele tratamente asupra detinutilor, actul de detentie, disfunctiile din cadrul proceselor civile sau penale
– discriminarea in exercitarea drepturilor, drepturile parintilor copiilor institutionalizati
– respectarea domiciliului si a corespondentei
– restrangerea drepturilor de exprimare a opiniei, de comunicare sau primire a unei informatii, de reuniune si de a demonstra
– expulzarile si extradarile
– confiscarea bunurilor, exproprierile
– si altele asemenea.

Cine poate depune o plangere la CEDO?

In principiu se poate adresa CEDO oricine are o problema care raspunde criteriilor de eligibilitate enumerate mai sus. Nu este obligatoriu sa ai cetatenia unuia dintre statele membre, trebuie insa ca incalcarea drepturilor tale sa fi fost comisa de unul dintre aceste state, in jurisdictia sa care, in general, corespunde teritoriului sau. Poti sa te adresezi CEDO fie ca persoana fizica fie ca persoana juridica (societate, asociatie etc.) dar trebuie sa fii direct si personal victima incalcarii pe care o denunti. Nu poti sa te plangi intr-o maniera generala de o lege sau un act pentru ca, de exemplu, acestea ti se par injuste, nu poti, de asemenea, sa te plangi in numele altor persoane (cu exceptia cazului in care aceste persoane sunt clar identificate si esti reprezentantul lor oficial).

Eligibilitatea cererilor:

– Curtea poate cerceta numai plangeri referitoare la violarea unuia sau mai multor drepturi enumerate în Conventie si protocoale. Ea nu este o instanta de apel impotriva instantelor nationale, nu poate anula sau modifica deciziile lor si nici nu poate interveni direct în favoarea ta pe lînga autoritatea de care te plangi.
– Curtea poate examina numai cererile indreptate impotriva unuia dintre statele care au ratificat Conventia si Protocoalele sale, si daca se refera la evenimente posterioare unei date determinate. Aceasta data variaza de la stat la stat dar este determinata si de masura in care cererea se refera la un drept enuntat în textul Conventiei sau într-unul dintre Protocoale.
– Curtea accepta doar plangeri cu privire la actele unei autoritati publice dintr-unul dintre statele membre (Parlament, administratie, tribunal etc). Curtea nu se poate ocupa de plângeri îndreptate împotriva unor persoane particulare sau a unor institutii private.
– Curtea poate fi sesizata doar dupa ce au fost epuizate in prealabil caile de recurs interne si in termen de sase luni incepînd cu data deciziei definitive interne (deci din Romania). Epuizarea cailor de recurs interne presupune utilizarea tuturor remediilor juridice care sunt disponibile in situatia de care te plangi sau sa demonstrezi ca aceste remedii nu puteau fi eficace.  Concret, aceasta presupune sa fi apelat la tribunale pana la instanta suprema competenta, in fata careia trebuie sa fie expus problema. De asemenea, trebuie sa te asiguri ca au fost respectate regulile de procedura (de exemplu cererea ta sa nu fie respinsa din cauza inregistrarii cu intarziere a recursului etc).
Important! Daca te plangi de o decizie judec[1]toreasca, mai ales de o condamnare, nu este necesar sa fi încercat sa obtii revizuirea procesului dupa ce ai parcurs instantele judiciare uzuale. Nu este necesar nici sa fi exercitat recursuri de gratiere sau sa fi solicitat gratierea sau amnistierea. In plus, petitiile (adresate Parlamentului, sefului statului sau al guvernului, unui ministru sau ombudsman) nu constituie remedii pe care trebuia sa le fi încercat.

Termene:

– Dupa ce autoritatea nationala competenta cea mai inalta a pronuntat o decizie, dispuni de un interval de maximum sase luni pentru a sesiza CEDO. Acest interval începe sa curga de la data la care ai luat cunostinta, tu personal sau avocatul tau, de decizia finala în ordinea normala a instantelor, si nu începand de la respingerea ulterioara a unei eventuale cereri in revizuire a procesului sau a unui alt recurs extraordinar, a unei cereri de gratiere sau amnistiere sau a oricarei alte cereri adresate unei autoritati cu titlu de gratiere.
– Termenul de sase luni este întrerupt de prima scrisoare pe care o adresezi Curtii, in care expui cu claritate, chiar daca in mod sumar, obiectul plangerii tale trimiti formularul de cerere completat. Atentie! O simpla cerere de informatii nu este suficienta pentru a intrerupe termenul de sase luni.

Ce va contine cererea mea?

Cererea va trebui sa includa:
– un scurt rezumat al faptelor de care doresti sa te plangi, precum si al capetelor de cerere;
– mentionarea dreptului sau drepturilor garantate de Convenie care consideri ca ti-au fost încalcate;
– indicarea remediilor juridice pe care le-ai exercitat;
– lista deciziilor pronuntate în cazul tau de catre o autoritate publica, precizând pentru fiecare decizie: data, continutul (în mod sumar) si autoritatea care a pronuntat-o. Anexeaza la scrisoare o copie completa a acestor decizii.
Atentie!! Aceste documente nu iti vor fi returnate, deci asigura-te ca trimiti copii, nu originale!
semneaza personal, sau prin reprezentantul tau, formularul
daca nu doresti ca identitatea ta sa fie publica, precizeaza acest lucru si motivele care justifica aceasta cerere. Curtea are posibilitatea, in cazuri exceptionale si motivate, sa autorizeze anonimatul.   

Important!

Nu e nevoie, mai ales in primele etape, sa fii avocat pentru a te adresa Curtii. Cu toate acestea, in cazul în care Curtea va decide sa ceara guvernului sa trimita observatii scrise în a[1]spuns la plangerile facute de tine, vei fi obligat, în principiu, sa fii reprezentat/a  de un avocat, care trebuie sa vorbeasca engleza sau franceza. 

Ce limba folosesc cand ma adresez Curtii?

Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza, dar, daca iti este mai usor, poti scrie in limba romana. Corespondenta ulterioara din timpul primelor faze ale procedurii, va putea fi derulata in limba romana. Totusi, ulterior, in situatia in care se decide analizarea in continuare a cazului, corespondenta va fi purtata intr-una dintre limbile oficiale (engleza sau franceza), deci tu sau reprezentantul tau veti fi obligati sa folosesti una dintre aceste limbi pentru a iti redacta observatiile ulterioare.

Cum transmit cererea mea Curtii?

Singura cale pentru depunerea unei plangeri la CEDO este sa transmiti cererea / plangerea ta prin posta. Chiar daca initial te adresezi Curtii prin email sau fax, trebuie sa trimiti documentatia completa prin posta in cel mai scurt timp. Deplasarea ta la Strasbourg, in aceasta etapa, este complet inutila. 
 
Gasesti adresa de corespondenta – la care trebuie sa trimiti cererea /petitia / plangerea – mai jos, la sfarsitul acestui material.

Cerinte administrative:

– NU capsa, lipi sau lega in nici un fel copiile documentelor transmise Curtii
– numeroteaza toate paginile de la prima pana la ultima (numere consecutive).
– foloseste in orice corespondenta ulterioara numarul dosarului care ti-a fost cu siguranta comunicat imediat dupa depunerea plangerii tale
– transmite de urgenta orice documente solicitate si respecta temenele si solicitarile
– transmite orice informatii noi apar pe parcurs referitoare la plangerea ta  

Cat ma costa sa depun o plangere la CEDO?

Cazul tau va fi examinat de CEDO in mod gratuit. Va trebui sa suporti doar propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor, costurile de corespondenta cu CEDO).

Ce sanse are plangerea mea?

Cu titlu informativ, mai mult de 90% din cererile examinate de catre Curte sunt declarate inadmisibile pentru nerespectarea uneia sau alteia din conditiile de admisibilitate mentionate mai sus.

Ce pot spera sa obtin in urma demersului meu la CEDO?

In situatia in care Curtea decide ca ai fost victima unei incalcari, iti poate acorda “o satisfactie echitabila”, care consta intr-o suma de bani in compensatie pentru daunele
suferite. Curtea poate cere, de asemenea, ca statul in cauza sa iti returneze cheltuielile de judecata avute pentru restabilirea drepturilor tale.

Ce nu poate face CEDO pentru mine?

– Curtea nu actioneaza ca instanta de apel fata de instantele nationale
– Curtea nu intervine in mod direct in favoarea ta pe langa autoritatile de care te plangi
– Curtea nu te va ajuta sa gasiti nici sa platesti un avocat pentru a iti redacta cererea
– Curtea nu poate lua in considerare plangeri legate de „Declaratia universala a drepturilor omului” sau de „Carta drepturilor fundamentale” ci doar de Conventia europeana a drepturilor omului
– Curtea nu iti poate oferi nici o  informatie cu privire la prevederile  legale in vigoare in statul impotriva caruia te plangi.

Cum pot contacta Curtea Europeana a Drepturilor Omului?

Iata coordonatele Curtii :

dl. Grefier/The Registar
Curtea Europeana a Drepturilor Omului / European Court of Human Rights
Consiliul Europei / Council of Europe
F-67075 Strasbourg Cedex