CONSTITUTIA ROMANIEI

 

aparuta in MONITORUL OFICIAL Nr. 767 din 31 octombrie 2003
Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie
2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie,
cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare (art. 152
a devenit, in forma republicata, art. 156).
Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003 a fost aprobata prin referendumul
national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat in vigoare la data de 29
octombrie 2003, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
758 din 29 octombrie 2003 a Hotararii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22
octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national din
18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei.
Constitutia Romaniei, in forma initiala, a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din
21 noiembrie 1991, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 si a intrat in vigoare in urma aprobarii ei
prin referendumul national din 8 decembrie 1991.
TITLUL I
Principii generale
ARTICOLUL 1
S tatul roman (1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si
indivizibil. (2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea
omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a
personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori
supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si
idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. (4) Statul
se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor -
legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei
constitutionale. (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei
sale si a legilor este obligatorie.
ARTICOLUL 2
Suveranitatea (1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita
prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere,
periodice si corecte, precum si prin referendum. (2) Nici un grup si nici
o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
ARTICOLUL 3
Teritoriul (1) Teritoriul Romaniei este inalienabil. (2) Frontierele tarii sunt
consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte
norme general admise ale dreptului international. (3) Teritoriul este
organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In
conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii. (4) Pe teritoriul
statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.
ARTICOLUL 4
Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni (1) Statul are ca fundament
unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai. (2) Romania
este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara
deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de
religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de
origine sociala.
ARTICOLUL 5
Cetatenia (1) Cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau se pierde in
conditiile prevazute de legea organica. (2) Cetatenia romana nu poate
fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.
ARTICOLUL 6
Dreptul la identitate (1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand
minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la
exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase. (2)
Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si
exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale
trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare
in raport cu ceilalti cetateni romani.
ARTICOLUL 7
Romanii din strainatate Statul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara
frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si
exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu
respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt.
ARTICOLUL 8
Pluralismul si partidele politice (1) Pluralismul in societatea romaneasca este o
conditie si o garantie a democratiei constitutionale. (2) Partidele
politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele
contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor,
respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de
drept si principiile democratiei.
ARTICOLUL 9
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale Sindicatele, patronatele si
asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit
statutelor lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si
la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale
membrilor lor.
ARTICOLUL 10
Relatii internationale Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate
statele si, in acest cadru, relatii de buna vecinatate, intemeiate pe
principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului
international.
ARTICOLUL 11
Dreptul international si dreptul intern (1) Statul roman se obliga sa
indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din
tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit
legii, fac parte din dreptul intern. (3) In cazul in care un tratat la care
Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare
Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea
Constitutiei.
ARTICOLUL 12
Simboluri nationale (1) Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate
vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben,
rosu. (2) Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie. (3) Imnul
national al Romaniei este "Desteapta-te romane". (4)
Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
ARTICOLUL 13
Limba oficiala In Romania, limba oficiala este limba romana.
ARTICOLUL 14
Capitala Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.
TITLUL II Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
CAPITOLUL I Dispozitii comune
ARTICOLUL 15
Universalitatea (1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile
consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute
de acestea. (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii
penale sau contraventionale mai favorabile.
ARTICOLUL 16
Egalitatea in drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor
publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai
presus de lege. (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare,
pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia
romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de
sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
(4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii
Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege
si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.
ARTICOLUL 17
Cetatenii romani in strainatate Cetatenii romani se bucura in strainatate de
protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile, cu
exceptia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara.
ARTICOLUL 18
Cetatenii straini si apatrizii (1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in
Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor,
garantata de Constitutie si de alte legi. (2) Dreptul de azil se acorda si
se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor
internationale la care Romania este parte.
ARTICOLUL 19
Extradarea si expulzarea (1) Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat
din Romania. (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1),
cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la
care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate.
(3) Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei
conventii internationale sau in conditii de reciprocitate. (4) Expulzarea
sau extradarea se hotaraste de justitie.
ARTICOLUL 20
Tratatele internationale privind drepturile omului (1) Dispozitiile
constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi
interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a
Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania
este parte. (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele
privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este
parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu
exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii
mai favorabile.
ARTICOLUL 21
Accesul liber la justitie (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici
o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. (3) Partile au dreptul
la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen
rezonabil. (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.
CAPITOLUL II Drepturile si libertatile fundamentale
ARTICOLUL 22
Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica (1) Dreptul la viata, precum si
dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate. (2)
Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de
tratament inuman ori degradant. (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.
ARTICOLUL 23
Libertatea individuala (1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt
inviolabile. (2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane
sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege. (3)
Retinerea nu poate depasi 24 de ore. (4) Arestarea preventiva se
dispune de judecator si numai in cursul procesului penal. (5) In cursul
urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult
30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata
totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.
(6) In faza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa
verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia
arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a
inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au
incetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa
justifice mentinerea privarii de libertate. (7) Incheierile instantei
privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute
de lege. (8) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in
limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar
invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta
numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. (9) Punerea in
libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele
acestor masuri au disparut, precum si in alte situatii prevazute de lege.
(10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in
libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune. (11) Pana la
ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana
este considerata nevinovata. (12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita
sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii. (13) Sanctiunea
privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala.
ARTICOLUL 24
Dreptul la aparare (1) Dreptul la aparare este garantat. (2) In tot cursul procesului,
partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
ARTICOLUL 25
Libera circulatie (1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este
garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept. (2)
Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau
resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni
in tara.
ARTICOLUL 26
Viata intima, familiala si privata (1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc
viata intima, familiala si privata. (2) Persoana fizica are dreptul sa
dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora,
ordinea publica sau bunele moravuri.
ARTICOLUL 27
Inviolabilitatea domiciliului (1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile.
Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta
unei persoane fara invoirea acesteia. (2) De la prevederile alineatului
(1) se poate deroga prin lege pentru urmatoarele situatii: a) executarea
unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti; b) inlaturarea
unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei
persoane; c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice; d)
prevenirea raspandirii unei epidemii. (3) Perchezitia se dispune de
judecator si se efectueaza in conditiile si in formele prevazute de lege.
(4) Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afara de cazul
infractiunilor flagrante.
ARTICOLUL 28
Secretul corespondentei Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri
postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de
comunicare este inviolabil.
ARTICOLUL 29
Libertatea constiintei (1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si
libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma.
Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o
credinta religioasa, contrare convingerilor sale. (2) Libertatea
constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de
toleranta si de respect reciproc. (3) Cultele religioase sunt libere si se
organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii. (4) In relatiile
dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de
invrajbire religioasa. (5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si
se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei
religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
(6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor
convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.
ARTICOLUL 30
Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau
a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris,
prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in
public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisa. (3)
Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii. (4) Nici o
publicatie nu poate fi suprimata. (5) Legea poate impune mijloacelor
de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii. (6)
Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata
particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt
interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de
agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la
discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si
manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Raspunderea
civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica
revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului
manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al
postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de
presa se stabilesc prin lege.
ARTICOLUL 31
Dreptul la informatie (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice
informatie de interes public nu poate fi ingradit. (2) Autoritatile
publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure
informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra
problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informatie nu trebuie sa
prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala.
(4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa
asigure informarea corecta a opiniei publice. (5) Serviciile publice de
radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze
grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena.
Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii
lor se reglementeaza prin lege organica.
ARTICOLUL 32
Dreptul la invatatura (1) Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul
general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional,
prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si de
perfectionare. (2) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba
romana. In conditiile legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o
limba de circulatie internationala. (3) Dreptul persoanelor apartinand
minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a
putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de
exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4) Invatamantul de
stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii
copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor
institutionalizati, in conditiile legii. (5) Invatamantul de toate gradele
se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile
legii. (6) Autonomia universitara este garantata. (7) Statul asigura
libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui
cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat
prin lege.
ARTICOLUL 33
Accesul la cultura (1) Accesul la cultura este garantat, in conditiile legii. (2)
Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la
valorile culturii nationale si universale nu poate fi ingradita. (3) Statul
trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii
nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii
culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor
culturale si artistice ale Romaniei in lume.
ARTICOLUL 34
Dreptul la ocrotirea sanatatii (1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a
sanatatii publice. (3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de
asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare,
controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale,
precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a
persoanei se stabilesc potrivit legii.
ARTICOLUL 35
Dreptul la mediu sanatos (1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un
mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic. (2) Statul asigura
cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice
si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator.
ARTICOLUL 36
Dreptul de vot (1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti
pana in ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau
alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate,
prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor
electorale.
ARTICOLUL 37
Dreptul de a fi ales (1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care
indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le
este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40
alineatul (3). (2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua
alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in
Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale,
varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel
putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.
ARTICOLUL 38
Dreptul de a fi ales in Parlamentul European In conditiile aderarii Romaniei la
Uniunea Europeana, cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi
alesi in Parlamentul European.
ARTICOLUL 39
L ibertatea intrunirilor Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte
intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod
pasnic, fara nici un fel de arme.
ARTICOLUL 40
Dreptul de asociere (1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate,
in patronate si in alte forme de asociere. (2) Partidele sau organizatiile
care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva
pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii,
a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale. (3)
Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale,
avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si
alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. (4)
Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.
ARTICOLUL 41
Munca si protectia sociala a muncii (1) Dreptul la munca nu poate fi
ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a
locului de munca este libera. (2) Salariatii au dreptul la masuri de
protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor,
regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu
minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit,
prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea
profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege. (3)
Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore. (4) La
munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii. (5) Dreptul la
negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al
conventiilor colective sunt garantate.
ARTICOLUL 42
Interzicerea muncii fortate (1) Munca fortata este interzisa. (2) Nu constituie
munca fortata: a) activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare,
precum si cele desfasurate, potrivit legii, in locul acestora, din motive
religioase sau de constiinta; b) munca unei persoane condamnate,
prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate
conditionata; c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de
alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale
stabilite de lege.
ARTICOLUL 43
Dreptul la greva (1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor
profesionale, economice si sociale. (2) Legea stabileste conditiile si
limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare
asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.
ARTICOLUL 44
Dreptul de proprietate privata (1) Dreptul de proprietate, precum si creantele
asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi
sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita
in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii
pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in
conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din
alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de
reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin
mostenire legala. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o
cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila
despagubire. (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de
trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei
sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a
titularilor. (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica
poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a
despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau
constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii. (6)
Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie. (7) Dreptul
de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia
mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma. (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din
infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.
ARTICOLUL 45
Libertatea economica Accesul liber al persoanei la o activitate economica,
libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.
ARTICOLUL 46
Dreptul la mostenire Dreptul la mostenire este garantat.
ARTICOLUL 47
Nivelul de trai (1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si
de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai
decent. (2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate
platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de
somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private,
prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala,
potrivit legii.
ARTICOLUL 48
Familia (1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe
egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura
cresterea, educatia si instruirea copiilor. (2) Conditiile de incheiere, de
desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria
religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila. (3) Copiii din
afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie.
ARTICOLUL 49
Protectia copiilor si a tinerilor (1) Copiii si tinerii se bucura de un regim
special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor. (2)
Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului
bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a
tinerilor se stabilesc prin lege. (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor
in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in
primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. (4) Minorii sub
varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati. (5) Autoritatile publice
au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea
libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si
sportiva a tarii.
ARTICOLUL 50
Protectia persoanelor cu handicap Persoanele cu handicap se bucura de protectie
speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a
sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea
participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii,
respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.
ARTICOLUL 51
Dreptul de petitionare (1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor
publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor. (2)
Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in
numele colectivelor pe care le reprezinta. (3) Exercitarea dreptului de
petitionare este scutita de taxa. (4) Autoritatile publice au obligatia sa
raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.
ARTICOLUL 52
Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica (1) Persoana vatamata
intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica,
printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a
unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins
sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei. (2)
Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica. (3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate
prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile
legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia
cu rea-credinta sau grava neglijenta.
ARTICOLUL 53
Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati (1) Exercitiul
unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si
numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale,
a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor
cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor
unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit
de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara
intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu
situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si
fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.
CAPITOLUL III
Indatoririle fundamentale
ARTICOLUL 54
Fidelitatea fata de tara (1) Fidelitatea fata de tara este sacra. (2) Cetatenii
carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund
de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop,
vor depune juramantul cerut de lege.
ARTICOLUL 55
Apararea tarii (1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania. (2)
Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin
lege organica. (3) Cetatenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani
si pana la varsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, in conditiile
legii organice.
ARTICOLUL 56
Contributii financiare (1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si
prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie
sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestatii sunt
interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.
ARTICOLUL 57
Exercitarea drepturilor si a libertatilor Cetatenii romani, cetatenii straini si
apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu
buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.
CAPITOLUL IV Avocatul Poporului
ARTICOLUL 58
Numirea si rolul (1) Avocatul Poporului este numit pe o durata de 5 ani pentru
apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii
Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate. (2)
Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot indeplini nici o alta functie
publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul
superior. (3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului
se stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL 59
Exercitarea atributiilor (1) Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu
sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in
limitele stabilite de lege. (2) Autoritatile publice sunt obligate sa
asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea
atributiilor sale.
ARTICOLUL 60
Raportul in fata Parlamentului Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere
ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele
pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura,
pentru ocrotirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor.
TITLUL III Autoritatile publice
CAPITOLUL I Parlamentul
SECTIUNEA 1 Organizare si functionare
ARTICOLUL 61
Rolul si structura (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. (2) Parlamentul este
alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
ARTICOLUL 62
Alegerea Camerelor (1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale. (2)
Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu
intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in
Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii
electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai
de o singura organizatie. (3) Numarul deputatilor si al senatorilor se
stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii.
ARTICOLUL 63
Durata mandatului (1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat
de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi,
de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora. (2) Alegerile
pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3
luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. (3)
Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui
Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri. (4) Mandatul Camerelor
se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta
perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate,
modificate sau abrogate legi organice. (5) Proiectele de legi sau
propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului
precedent isi continua procedura in noul Parlament.
ARTICOLUL 64
Organizarea interna (1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc
prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt
prevazute in bugetele aprobate de acestea. (2) Fiecare Camera isi alege
un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele
Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai
birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii
birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.
(3) Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare,
potrivit regulamentului fiecarei Camere. (4) Fiecare Camera isi
constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau
alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune. (5)
Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit
configuratiei politice a fiecarei Camere.
ARTICOLUL 65
Sedintele Camerelor (1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate.
(2) Camerele isi desfasoara lucrarile si in sedinte comune, potrivit unui
regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor,
pentru: a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei; b) aprobarea
bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat; c)
declararea mobilizarii totale sau partiale; d) declararea starii de razboi;
e) suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare; f) aprobarea
strategiei nationale de aparare a tarii; g) examinarea rapoartelor
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; h) numirea, la propunerea
Presedintelui Romaniei, a directorilor serviciilor de informatii si
exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii; i) numirea
Avocatului Poporului; j) stabilirea statutului deputatilor si al
senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
k) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau
regulamentului, se exercita in sedinta comuna.
ARTICOLUL 66
Sesiuni (1) Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare
pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi
sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu
poate depasi sfarsitul lunii decembrie. (2) Camera Deputatilor si
Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui
Romaniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o
treime din numarul deputatilor sau al senatorilor. (3) Convocarea
Camerelor se face de presedintii acestora.
ARTICOLUL 67
Actele juridice si cvorumul legal Camera Deputatilor si Senatul adopta legi,
hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor.
ARTICOLUL 68
Caracterul public al sedintelor (1) Sedintele celor doua Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete.
SECTIUNEA a 2-a Statutul deputatilor si al senatorilor
ARTICOLUL 69
Mandatul reprezentativ (1) In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt
in serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul.
ARTICOLUL 70
Mandatul deputatilor si al senatorilor (1) Deputatii si senatorii intra in
exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac
parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramantului.
Juramantul se stabileste prin lege organica. (2) Calitatea de deputat sau
de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau
in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de
incompatibilitate ori de deces.
ARTICOLUL 71
Incompatibilitati (1) Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator. (2)
Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea
oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al
Guvernului. (3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL 72
Imunitatea parlamentara (1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere
juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in
exercitarea mandatului. (2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si
trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile
sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot
fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din
care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata
penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa inalta Curte de
Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine inaltei Curti de
Casatie si Justitie. (3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau
senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va
informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a
perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista
temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.
SECTIUNEA a 3-a
Legiferarea
ARTICOLUL 73
Categorii de legi (1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si
legi ordinare. (2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a
Constitutiei. (3) Prin lege organica se reglementeaza: a) sistemul
electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale
Permanente; b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor
politice; c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei
si a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea si desfasurarea
referendumului; e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de
Aparare a Tarii; f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a
fortelor armate si al starii de razboi; g) regimul starii de asediu si al
starii de urgenta; h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii
acestora; i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective; j) statutul
functionarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea si
functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor
judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi; m) regimul
juridic general al proprietatii si al mostenirii; n) organizarea generala a
invatamantului; o) organizarea administratiei publice locale, a
teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala; p)
regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele
si protectia sociala; r) statutul minoritatilor nationale din Romania; s)
regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care in
Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.
ARTICOLUL 74
Initiativa legislativa (1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului,
deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni
cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa
legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar
in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie
sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei
initiative. (2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor
problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
(3) Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea
proiectului de lege catre Camera competenta sa il adopte, ca prima
Camera sesizata. (4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita
dreptul la initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai
in forma ceruta pentru proiectele de legi. (5) Propunerile legislative se
supun dezbaterii mai intai Camerei competente sa le adopte, ca prima
Camera sesizata.
ARTICOLUL 75
Sesizarea Camerelor (1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei
Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile
legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri
internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor
tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la
articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55
alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele
e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3),
articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118
alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele
(4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau
propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera
sesizata, Senatului. (2) Prima Camera sesizata se pronunta in termen de
45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul
este de 60 de zile. In cazul depasirii acestor termene se considera ca
proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. (3) Dupa
adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau
propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide
definitiv. (4) In cazul in care prima Camera sesizata adopta o prevedere
care, potrivit alineatului (1), intra in competenta sa decizionala,
prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de
acord. In caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se
intoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv in
procedura de urgenta. (5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la
intoarcerea legii se aplica in mod corespunzator si in cazul in care
Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta
decizionala apartine primei Camere.
ARTICOLUL 76
Adoptarea legilor si a hotararilor (1) Legile organice si hotararile privind
regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor
fiecarei Camere. (2) Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul
majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. (3) La cererea
Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta
proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta,
stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.
ARTICOLUL 77
Promulgarea legii (1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei.
Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la
primire. (2) Inainte de promulgare, Presedintele poate cere
Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii. (3) Daca
Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea
constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la
primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei
Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.
ARTICOLUL 78
Intrarea in vigoare a legii Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si
intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara
prevazuta in textul ei.
ARTICOLUL 79
Consiliul Legislativ (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al
Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea
sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine
evidenta oficiala a legislatiei Romaniei. (2) Infiintarea, organizarea si
functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.
CAPITOLUL II Presedintele Romaniei
ARTICOLUL 80
Rolul Presedintelui (1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este
garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a
tarii. (2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si
la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele
exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si
societate.
ARTICOLUL 81
Alegerea Presedintelui (1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul
care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale
alegatorilor inscrisi in listele electorale. (3) In cazul in care nici unul
dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al
doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea
numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales
candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. (4) Nici o
persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat
pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.
ARTICOLUL 82
Validarea mandatului si depunerea juramantului (1) Rezultatul alegerilor
pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea
Constitutionala. (2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune in
fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, urmatorul
juramant: "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru
propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect
Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile
fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si
integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
ARTICOLUL 83
Durata mandatului (1) Mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se
exercita de la data depunerii juramantului. (2) Presedintele Romaniei
isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele
nou ales. (3) Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin
lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
ARTICOLUL 84
I ncompatibilitati si imunitati (1) In timpul mandatului, Presedintele
Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o
alta functie publica sau privata. (2) Presedintele Romaniei se bucura de
imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod
corespunzator.
ARTICOLUL 85
Numirea Guvernului (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat
pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului
de incredere acordat de Parlament. (2) In caz de remaniere
guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si
numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai
Guvernului. (3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba
structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei
va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza
aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.
ARTICOLUL 86
Consultarea Guvernului Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu
privire la probleme urgente si de importanta deosebita.
ARTICOLUL 87
Participarea la sedintele Guvernului (1) Presedintele Romaniei poate lua
parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes
national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii
publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii. (2) Presedintele
Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
ARTICOLUL 88
Mesaje Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme politice ale natiunii.
ARTICOLUL 89
Dizolvarea Parlamentului (1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere
si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa
dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru
formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si
numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. (2) In
cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data. (3)
Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului
Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi,
de asediu sau de urgenta.
ARTICOLUL 90
Referendumul Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate
cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la
probleme de interes national.
ARTICOLUL 91
Atributii in domeniul politicii externe (1) Presedintele incheie tratate
internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune
spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate
si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit
procedurii stabilite prin lege. (2) Presedintele, la propunerea
Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai
Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului
misiunilor diplomatice. (3) Reprezentantii diplomatici ai altor state
sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.
ARTICOLUL 92
Atributii in domeniul apararii (1) Presedintele Romaniei este comandantul
fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului
Suprem de Aparare a Tarii. (2) El poate declara, cu aprobarea
prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor
armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se
supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la
adoptare. (3) In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii,
Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le
aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca
Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore
de la declansarea agresiunii. (4) In caz de mobilizare sau de razboi
Parlamentul isi continua activitatea pe toata durata acestor stari, iar
daca nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la
declararea lor.
ARTICOLUL 93
Masuri exceptionale (1) Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de
asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati
administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii
adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Daca Parlamentul
nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la
instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe
toata durata acestora.
ARTICOLUL 94
Alte atributii Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii:
a) confera decoratii si titluri de onoare;
b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
c) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
d) acorda gratierea individuala.
ARTICOLUL 95
Suspendarea din functie (1) In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca
prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din
functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii
Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu
privire la faptele ce i se imputa. (2) Propunerea de suspendare din
functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si
senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui. (3) Daca
propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de
zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.
ARTICOLUL 96
Punerea sub acuzare (1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna,
cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor,
pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta
tradare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de
majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la
cunostinta Presedintelui Romaniei pentru a putea da explicatii cu
privire la faptele ce i se imputa. (3) De la data punerii sub acuzare si
pana la data demiterii Presedintele este suspendat de drept. (4)
Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii
de condamnare.
ARTICOLUL 97
Vacanta functiei (1) Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz
de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a
exercitarii atributiilor sau de deces. (2) In termen de 3 luni de la data la
care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul
va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.
ARTICOLUL 98
Interimatul functiei (1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca
Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in
imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se
asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele
Camerei Deputatilor. (2) Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu
pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.
ARTICOLUL 99
Raspunderea presedintelui interimar Daca persoana care asigura interimatul
functiei de Presedinte al Romaniei savarseste fapte grave, prin care se
incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 98.
ARTICOLUL 100
Actele Presedintelui (1) In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite
decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea
atrage inexistenta decretului. (2) Decretele emise de Presedintele
Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute in articolul 91
alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93
alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de
primul-ministru.
ARTICOLUL 101
Indemnizatia si celelalte drepturi Indemnizatia si celelalte drepturi ale
Presedintelui Romaniei se stabilesc prin lege.
CAPITOLUL III Guvernul
ARTICOLUL 102
Rolul si structura (1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat
de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si
exercita conducerea generala a administratiei publice. (2) In
indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele
sociale interesate. (3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri
si alti membri stabiliti prin lege organica.
ARTICOLUL 103
Investitura (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de
prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea
absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a
partidelor reprezentate in Parlament. (2) Candidatul pentru functia de
prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de
incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a
Guvernului. (3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera
Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda
incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
ARTICOLUL 104
Juramantul de credinta (1) Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai
Guvernului vor depune individual, in fata Presedintelui Romaniei,
juramantul de la articolul 82. (2) Guvernul in intregul sau si fiecare
membru in parte isi exercita mandatul, incepand de la data depunerii
juramantului.
ARTICOLUL 105
Incompatibilitati (1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu
exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de
deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu
exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul
organizatiilor cu scop comercial. (2) Alte incompatibilitati se stabilesc
prin lege organica.
ARTICOLUL 106
Incetarea functiei de membru al Guvernului Functia de membru al
Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii
drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum
si in alte cazuri prevazute de lege.
ARTICOLUL 107
Primul-ministru (1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza
activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. De
asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si
declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru. (3)
Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la
articolul 106, cu exceptia revocarii, sau este in imposibilitate de a-si
exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru
al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile
primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe
perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primulministru
isi reia activitatea in Guvern. (4) Prevederile alineatului (3) se
aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la
propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.
ARTICOLUL 108
Actele Guvernului (1) Guvernul adopta hotarari si ordonante. (2) Hotararile se
emit pentru organizarea executarii legilor. (3) Ordonantele se emit in
temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile
prevazute de aceasta. (4) Hotararile si ordonantele adoptate de Guvern
se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care
au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial
al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a
ordonantei. Hotararile care au caracter militar se comunica numai
institutiilor interesate.
ARTICOLUL 109
Raspunderea membrilor Guvernului (1) Guvernul raspunde politic numai in
fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al
Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru
activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. (2) Numai Camera
Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara
urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in
exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele
Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea
in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din
functie. Competenta de judecata apartine inaltei Curti de Casatie si
Justitie. (3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor
Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea
ministeriala.
ARTICOLUL 110
I ncetarea mandatului (1) Guvernul isi exercita mandatul pana la data
validarii alegerilor parlamentare generale. (2) Guvernul este demis la
data retragerii de catre Parlament a increderii acordate sau daca primulministru
se afla in una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu
exceptia revocarii, ori este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile
mai mult de 45 de zile. (3) In situatiile prevazute in alineatul (2) sunt
aplicabile prevederile articolului 103. (4) Guvernul al carui mandat a
incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare
pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului
de membrii noului Guvern.
CAPITOLUL IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 111
Informarea Parlamentului (1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei
publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt
obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera
Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul
presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica
modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor
sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie. (2) Membrii
Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita
prezenta, participarea lor este obligatorie.
ARTICOLUL 112
Intrebari, interpelari si motiuni simple (1) Guvernul si fiecare dintre membrii
sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate
de deputati sau de senatori, in conditiile prevazute de regulamentele
celor doua Camere ale Parlamentului. (2) Camera Deputatilor sau
Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si exprime pozitia
cu privire la o problema de politica interna sau externa ori, dupa caz,
cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari.
ARTICOLUL 113
Motiunea de cenzura (1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna,
pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni
de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. (2) Motiunea
de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al
deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
(3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost
prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere. (4) Daca motiunea
de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu
mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu
exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit
articolului 114.
ARTICOLUL 114
Angajarea raspunderii Guvernului (1) Guvernul isi poate angaja
raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta
comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau
a unui proiect de lege. (2) Guvernul este demis daca o motiune de
cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a
declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata
in conditiile articolului 113. (3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit
alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat,
dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat,
iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine
obligatorie pentru Guvern. (4) In cazul in care Presedintele Romaniei
cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea
acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.
ARTICOLUL 115
Delegarea legislativa (1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de
abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac
obiectul legilor organice. (2) Legea de abilitare va stabili, in mod
obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante. (3)
Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii
Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea
termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea
efectelor ordonantei. (4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta
numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi
amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora. (5)
Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre
dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata
si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca
nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la
depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult 30
de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra
ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte
Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta. Ordonanta
de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu
majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1). (6) Ordonantele de
urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot
afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile,
libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale
si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate
publica. (7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba
sau se resping printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale
caror efecte au incetat potrivit alineatului (3). (8) Prin legea de
aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile
necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare
a ordonantei.
CAPITOLUL V Administratia publica
SECTIUNEA 1 Administratia publica centrala de specialitate
ARTICOLUL 116
Structura (1) Ministerele se organizeaza numai in subordinea Guvernului. (2)
Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului
ori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.
ARTICOLUL 117
Infiintarea (1) Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit
legii. (2) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot
infiinta organe de specialitate, in subordinea lor, numai daca legea le
recunoaste aceasta competenta. (3) Autoritati administrative autonome
se pot infiinta prin lege organica.
ARTICOLUL 118
Fortele armate (1) Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru
garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a
integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale. In
conditiile legii si ale tratatelor internationale la care Romania este
parte, armata contribuie la apararea colectiva in sistemele de alianta
militara si participa la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pacii.
(2) Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a
economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege organica. (3) Prevederile alineatelor (1)
si (2) se aplica, in mod corespunzator, si celorlalte componente ale
fortelor armate stabilite potrivit legii. (4) Organizarea de activitati
militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este interzisa.
(5) Pe teritoriul Romaniei pot intra, stationa, desfasura operatiuni sau
trece trupe straine numai in conditiile legii sau ale tratatelor
internationale la care Romania este parte.
ARTICOLUL 119
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii
si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii
internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara,
precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii.
SECTIUNEA a 2-a Administratia publica locala
ARTICOLUL 120
Principii de baza (1) Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale
se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si
deconcentrarii serviciilor publice. (2) In unitatile administrativteritoriale
in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o
pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale
respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei
publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, in conditiile
prevazute de legea organica.
ARTICOLUL 121
Autoritati comunale si orasenesti (1) Autoritatile administratiei publice, prin care
se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, sunt consiliile
locale alese si primarii alesi, in conditiile legii. (2) Consiliile locale si
primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative
autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase. (3)
Autoritatile prevazute la alineatul (1) se pot constitui si in
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
ARTICOLUL 122
Consiliul judetean (1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice
pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in
vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. (2) Consiliul
judetean este ales si functioneaza in conditiile legii.
ARTICOLUL 123
Prefectul (1) Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul
Bucuresti. (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si
conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile
administrativ-teritoriale. (3) Atributiile prefectului se stabilesc prin
lege organica. (4) Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si
primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta
parte, nu exista raporturi de subordonare. (5) Prefectul poate ataca, in
fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului
judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera
actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
CAPITOLUL VI
Autoritatea judecatoreasca
SECTIUNEA 1
Instantele judecatoresti
ARTICOLUL 124
Infaptuirea justitiei (1) Justitia se infaptuieste in numele legii. (2) Justitia este
unica, impartiala si egala pentru toti. (3) Judecatorii sunt independenti
si se supun numai legii.
ARTICOLUL 125
Statutul judecatorilor (1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt
inamovibili, in conditiile legii. (2) Propunerile de numire, precum si
promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de
competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale
organice. (3) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta
functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din
invatamantul superior.
ARTICOLUL 126
Instantele judecatoresti (1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si
Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. (2)
Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt
prevazute numai prin lege. (3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura
interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante
judecatoresti, potrivit competentei sale. (4) Compunerea Inaltei Curti
de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc
prin lege organica. (5) Este interzisa infiintarea de instante
extraordinare. Prin lege organica pot fi infiintate instante specializate
in anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor
persoane din afara magistraturii. (6) Controlul judecatoresc al actelor
administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului
administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile
cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter
militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa
solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz,
prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.
ARTICOLUL 127
Caracterul public al dezbaterilor Sedintele de judecata sunt publice, afara de
cazurile prevazute de lege.
ARTICOLUL 128
Folosirea limbii materne si a interpretului in justitie (1) Procedura judiciara se
desfasoara in limba romana. (2) Cetatenii romani apartinand
minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in
fata instantelor de judecata, in conditiile legii organice. (3) Modalitatile
de exercitare a dreptului prevazut la alineatul (2), inclusiv prin
folosirea de interpreti sau traduceri, se vor stabili astfel incat sa nu
impiedice buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuieli
suplimentare pentru cei interesati. (4) Cetatenii straini si apatrizii care
nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta
de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune
concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in
mod gratuit.
ARTICOLUL 129
Folosirea cailor de atac Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si
Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.
ARTICOLUL 130
Politia instantelor Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor.
SECTIUNEA a 2-a Ministerul Public
ARTICOLUL 131
Rolul Ministerului Public (1) In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta
interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si
drepturile si libertatile cetatenilor. (2) Ministerul Public isi exercita
atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii. (3)
Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si
supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in
conditiile legii.
ARTICOLUL 132
Statutul procurorilor (1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit
principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub
autoritatea ministrului justitiei. (2) Functia de procuror este
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia
functiilor didactice din invatamantul superior.
SECTIUNEA a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL 133
Rolul si structura (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul
independentei justitiei. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este
alcatuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt alesi in adunarile generale
ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua sectii,
una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este
compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2
reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care
se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat;
acestia participa numai la lucrarile in plen; c) ministrul justitiei,
presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al
Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. (3)
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un
mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii prevazuti la
alineatul (2) litera a). (4) Durata mandatului membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii este de 6 ani. (5) Hotararile Consiliului
Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. (6) Presedintele
Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la
care participa. (7) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii sunt
definitive si irevocabile, cu exceptia celor prevazute la articolul 134
alineatul (2).
ARTICOLUL 134
Atributii (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui
Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu
exceptia celor stagiari, in conditiile legii. (2) Consiliul Superior al
Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile
sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a
procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In
aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si
Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie nu au drept de vot. (3) Hotararile Consiliului
Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta
Curte de Casatie si Justitie. (4) Consiliul Superior al Magistraturii
indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in
realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei.
TITLUL IV Economia si finantele publice
ARTICOLUL 135
Economia (1) Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera
initiativa si concurenta. (2) Statul trebuie sa asigure: a) libertatea
comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil
pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; b) protejarea
intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara; c)
stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, a artei si
protectia dreptului de autor; d) exploatarea resurselor naturale, in
concordanta cu interesul national; e) refacerea si ocrotirea mediului
inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic; f) crearea
conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii; g) aplicarea
politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu obiectivele
Uniunii Europene.
ARTICOLUL 136
Proprietatea (1) Proprietatea este publica sau privata. (2) Proprietatea publica este
garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale. (3) Bogatiile de interes public ale subsolului,
spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes
national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei
economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite
de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. (4)
Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii
organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori
institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de asemenea,
ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica. (5)
Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.
ARTICOLUL 137
Sistemul financiar (1) Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul
resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale
si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege. (2) Moneda
nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. In conditiile
aderarii la Uniunea Europeana, prin lege organica se poate recunoaste
circulatia si inlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene.
ARTICOLUL 138
Bugetul public national (1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale
oraselor si ale judetelor. (2) Guvernul elaboreaza anual proiectul
bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le
supune, separat, aprobarii Parlamentului. (3) Daca legea bugetului de
stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu
cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in
continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale
anului precedent, pana la adoptarea noilor bugete. (4) Bugetele locale
se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii. (5) Nici o
cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de
finantare.
ARTICOLUL 139
Impozite, taxe si alte contributii (1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale
bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc
numai prin lege. (2) Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile
locale sau judetene, in limitele si in conditiile legii. (3) Sumele
reprezentand contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, in
conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.
ARTICOLUL 140
Curtea de Conturi (1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de
formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale
statului si ale sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile
rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele
judecatoresti specializate. (2) Curtea de Conturi prezinta anual
Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului
public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile
constatate. (3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea
de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si
raporteaza despre cele constatate. (4) Consilierii de conturi sunt numiti
de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau
innoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea
mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supusi
incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori. (5) Curtea de
Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de
Parlament, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a
Curtii. (6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre
Parlament, in cazurile si conditiile prevazute de lege.
ARTICOLUL 141
Consiliul Economic si Social Consiliul Economic si Social este organ
consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de
specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si
functionare.
TITLUL V Curtea Constitutionala
ARTICOLUL 142
Structura (1) Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei. (2)
Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru
un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. (3) Trei
judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de
Presedintele Romaniei. (4) Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin
vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani. (5) Curtea
Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3
ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.
ARTICOLUL 143
Conditii pentru numire Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba
pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o
vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul
juridic superior.
ARTICOLUL 144
Incompatibilitati Functia de judecator al Curtii Constitutionale este
incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia
functiilor didactice din invatamantul juridic superior.
ARTICOLUL 145
Independenta si inamovibilitatea Judecatorii Curtii Constitutionale sunt
independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata
acestuia.
ARTICOLUL 146
Atributii Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: a) se pronunta asupra
constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea
Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a
Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului
Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25
de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a
Constitutiei; b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau
altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor
doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin
25 de senatori; c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor
Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere,
a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati
sau de cel putin 25 de senatori; d) hotaraste asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata
instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de
neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;
e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre
autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre
presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui
Consiliului Superior al Magistraturii; f) vegheaza la respectarea
procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma
rezultatele sufragiului; g) constata existenta imprejurarilor care
justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si
comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului; h) da aviz
consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui
Romaniei; i) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si
desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia; j) verifica
indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre
cetateni; k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect
constitutionalitatea unui partid politic; l) indeplineste si alte atributii
prevazute de legea organica a Curtii.
ARTICOLUL 147
Deciziile Curtii Constitutionale (1) Dispozitiile din legile si ordonantele in
vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval,
Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile
neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen,
dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de
drept. (2) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte
de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze
dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii
Constitutionale. (3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau
acordului international a fost constatata potrivit articolului 146 litera
b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate.
Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu
poate fi ratificat. (4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt
general obligatorii si au putere numai pentru viitor.
TITLUL VI Integrarea euroatlantica
ARTICOLUL 148
Integrarea in Uniunea Europeana (1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive
ale Uniunii Europene, in scopul transferarii unor atributii catre
institutiile comunitare, precum si al exercitarii in comun cu celelalte
state membre a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin
lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu
o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. (2)
Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter
obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne,
cu respectarea prevederilor actului de aderare. (3) Prevederile
alineatelor (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si pentru aderarea
la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. (4)
Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea
judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor
rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2). (5)
Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele
actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea sa fie supuse aprobarii
institutiilor Uniunii Europene.
ARTICOLUL 149
Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord Aderarea Romaniei la Tratatul
Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata in sedinta comuna a
Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din
numarul deputatilor si senatorilor.
TITLUL VII Revizuirea Constitutiei
ARTICOLUL 150
Initiativa revizuirii (1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele
Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din
numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000
de cetateni cu drept de vot. (2) Cetatenii care initiaza revizuirea
Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii,
iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa
fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei
initiative.
ARTICOLUL 151
Procedura de revizuire (1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie
adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel
putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. (2) Daca
prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera
Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin
trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor. (3) Revizuirea este
definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30
de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
ARTICOLUL 152
Limitele revizuirii (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul
national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma
republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta
justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul
revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are
ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale
cetatenilor sau a garantiilor acestora. (3) Constitutia nu poate fi
revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp
de razboi.
TITLUL VIII Dispozitii finale si tranzitorii
ARTICOLUL 153
Intrarea in vigoare Prezenta Constitutie intra in vigoare la data aprobarii ei prin
referendum. La aceeasi data, Constitutia din 21 august 1965 este si
ramane in intregime abrogata.
ARTICOLUL 154
Conflictul temporal de legi (1) Legile si toate celelalte acte normative raman in
vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii. (2)
Consiliul Legislativ, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a
legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu
prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupa caz,
Guvernului, propuneri corespunzatoare.
ARTICOLUL 155
Dispozitii tranzitorii (1) Proiectele de legi si propunerile legislative in curs de
legiferare se dezbat si se adopta potrivit dispozitiilor constitutionale
anterioare intrarii in vigoare a legii de revizuire. (2) Institutiile
prevazute de Constitutie, existente la data intrarii in vigoare a legii de
revizuire, raman in functiune pana la constituirea celor noi. (3)
Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplica incepand cu
urmatorul mandat prezidential. (4) Dispozitiile cu privire la Inalta
Curte de Casatie si Justitie vor fi aduse la indeplinire in cel mult 2 ani
de la data intrarii in vigoare a legii de revizuire. (5) Judecatorii in
functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii de conturi numiti de
Parlament isi continua activitatea pana la data expirarii mandatului
pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea innoirii Curtii de Conturi
din 3 in 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi
acestia vor putea fi numiti pentru inca un mandat de 3 ani sau de 6 ani.
(6) Pana la constituirea instantelor judecatoresti specializate, litigiile
rezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de catre
instantele judecatoresti ordinare.
ARTICOLUL 156
Republicarea Constitutiei Legea de revizuire a Constitutiei se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei in termen de 5 zile de la data adoptarii.
Constitutia, modificata si completata, dupa aprobarea prin referendum,
se republica de catre Consiliul Legislativ, cu reactualizarea
denumirilor, dandu-se textelor o noua numerotare.


Pentru programari si detalii ne puteti contacta:

Telefon: (+4) 0722.236.175
Email:office@avocat-bucuresti.info
Web: Formular contact



Sediu Cabinet avocat
Leonte Oana Madalina

Bucuresti, sector 6
str. Apusului, nr. 27, bl. N21, ap. 17



Harta sediu avocat Bucuresti
Leonte Oana Madalina

harta localizare cabinet avocat Bucuresti








- STIRI JURIDICE -
Avocat Bucuresti